O știu pe Anca Onicaș de pe vremea când juca în Spania, mi-a spus povestea ei și faptul că era pe punctul de a câștiga titlul cu Atletico Guardes. Anca a evoluat și în cupele europene, cu echipa spaniolă, după care s-a întors acasă.
Despre Alexandra Banciu sunt multe de spus – era junioară la Școala 183 și, împreună cu Alexandra Badea, forma un cuplu de temut. Au fost ani de-a rândul când domina handbalul juvenil din România, pentru că era o handbalistă versatilă, juca în centru, dar la fel de bine putea să acopere partea dreaptă a terenului. O domnișoară ceva mai soft, care n-a lăsat pe nimeni să-i calce demnitatea. Se pare că întâlnirea cu antrenorul Covaciu i-a relansat cariera.
Ar fi trebuit să încep cu Roxana Cârjan, pentru că de această handbalistă m-am ocupat pe vremea când eu eram la Federație și gestionam dosarele medicale. Roxana fusese operată și trebuia să primească ceva bani de la firma de asigurare, iar dacă Federația n-ar fi fost insistentă, cred că dosarul s-ar fi plimbat și acum dintr-o parte, în alta. Un pivot bine construit fizic, cu putere, care se descurcă printre apărătoarele adverse. A avut și noroc, pentru că după stagiul de la Vâlcea, a fost dorită de U Cluj contra sumei de 12.000 de euro
Cât despre Ioana Georgescu, ea a reușit prin munca ei, prin insistența cu care a bătut la porțile afirmării. A pornit de la Giurgiu, de la o grupare, Nova Force, creată de tatăl său, anonimă, dacă vreți, care venea la București să joace și în Campionatul Municipal, și în cel Național. Ea n-a explodat dintr-odată, ci s-a șlefuit ani buni și la alte două echipe de junioare din București, CSȘ 2 și ACS Școala 181. Și când micuțul oraș de la Dunăre a înființat Clubul Municipal Dunărea Giurgiu, handbalul fiind prins în program, se face și transferul , adică debutul Ioanei în prima ligă – o dorește CSM Ploiești, apoi pleacă la SCM Craiova, ajunge la Unirea Slobozia, unde lucrează cu Gheorghe Covaciu, pentru ca anul trecut să ajungă la Mioveni, dorită fiind, probabil, de același Covaciu. Este o jucătoare care luptă, oricare ar fi numele adversarului, trage și de pe stânga, și de pe dreapta, și nu se sfiește să se ducă în viteză până în poarta adversă.
Iată doar câteva din valorile de la volanul Daciei, de la care se așteaptă ceva mai mult, pentru că sunt câteva înfrângeri suferite la potou, din neatenție și mai puțină concentrare (cum este cea cu SCM Craiova, 25-28). Dar fetele au reușit să compenseze cu o frumoasă victorie în fața celor de la Gloria Bistrița – mulți au spus că este surpriza campionatului, că ceva se petrece în vestiarul bistrițean, că scaunul lui Pașca ar fi vânat (și știm și de cine!), dar nimic din toate aceste nu umbrește succesul Mioveniului. Gruparea antrenată de Covaciu și Gheorghe și-a văzut de scenariul propus, mai ales că lipsea gura de foc, Ioana Georgescu și nimeni nu bănuia ce suflu o să mai aibă Dacia!
Am spus că sunt puține locuri unde se spune adevărul, urmăriți Dacia și o să-mi dați dreptate. Am vrut să scriu și câte ceva despre oamenii care se ocupă de toate, însă o să mai revenim pe aceste meleaguri, pentru că despre oamenii din oraș și sportul de la munte mai avem multe de scris!
]]>
